OK! MAGAZINE – “Televiziunea e o glumă”

A părăsit televiziunea ori de câte ori stomacul i-a dictat să facă asta. Și a revenit în glorie de câte ori a fost nevoie. Dar numai cu coloana vertebrală dreaptă.

Înainte de a vă grăbi să-l socotiți scorțos, arogant sau gomos, ar trebui să știți că le face cadou prietenilor plimbări cu elicopterul. Că este numit pentru al patrulea an consecutiv brand-ambasadorul eleganței. Și că se pregătește să lanseze un album cu reinterpretări ale unor piese de dragoste din repertoriul național, care sigur vă vor intra la suflet. Virgil Ianțu nu e scorțos. El e doar zăpăcit.

Te mai cântărești de două ori pe zi, ca o domnișoară?
Și de trei! Sunt nevoit. Cum n-am grijă ce mănânc și-mi fac poftele, depun. Am fost acum în Deltă și, deși am mâncat doar pește, m-am îngrășat două kilograme. Și nu mănânc prostii; nu mănânc pâine, cartofi și alte rele.

Nu vreau să vorbim despre ce mănânci, de ce nu te-ai însurat, cum te menții în formă și de ce ai plecat de la Kanal D. Hai să vorbim despre fricile tale!
Nu am frici. Nu mi-e frică de păianjeni, de vapor, de eșec, de întuneric, de nimic. Singura mea grijă este să-mi fie familia și prietenii apropiați sănătoși. Îmi fac analizele în fiecare an, ca să mă asigur că sunt în regulă.

interviu-ok

Mergi la psihoterapeut sau cum îți ții coloana dreaptă?
Mă-nțeleg atât de bine cu mine, încât n-am nevoie de psihoterapeut. Stau de vorbă cu mine zilnic, mă analizez, mă mobilizez, îmi impun să nu mai fiu comod. A ști să ții coloana dreaptă ține foarte mult de educație.

Dar nu clachezi? N-ai clacat după plecarea din Prima Tv, când ai stat un an și jumătate pe bară? Sau în ianuarie, când a trebuit să te desparți de Kanal D?
Despre ce vorbim? Despre televiziune și imagine? Să fim serioși! Televiziunea e o glumă. Nu mai apar pe sticlă? Nici o problemă! Fac altceva. Nu ne-am născut toți la televizor. Sigur că, în ianuarie, când am plecat din tv, nu știam ce fac a doua zi. Dar viața mi-a demonstrat că o situație care pare azi de cumpănă poate fi mâine un macaz pentru o direcție mult mai bună. Poate nu aș fi ajuns să finalizez acest album muzical dacă nu plecam din tv.

Deci pregătești lansarea unui album…
Da. Împreună cu George Natsis, pe care am avut norocul să-l întâlnesc recent, am reorchestrat piese reprezentative din repertoriul național. Piese din anii ’70, reorchestrare pe big band, cu muzicieni instrumentiști foarte buni. Adi Despot, pe care am avut norocul să-l întâlnesc acum câțiva ani și care mi-a devenit prieten foarte apropiat, a găsit studio, a făcut set-up-ul la studio, pentru că se pricepe foarte bine și e foarte organizat, a discutat cu muzicienii, a stat cu mine în studio când am tras vocea, m-a ascultat, m-a sfătuit. Fără ei, nu reușeam. Eu sunt mai aerian. La începutul lui 2014, în colaborare cu Emagic, o să se întâmple un concert Virgil Ianțu la Sala Palatului și un turneu prin țară.

O să cânți despre dragoste?
Nu. Despre Președinte și ce caută el la Cotroceni. (râde) Toată lumea cântă despre dragoste. Până și muzica simfonică, tot despre dragoste e.

Din exterior, pare că le-ncerci pe toate și nu-ți găsești locul: ți-ai dat demisia de la Kanal D ca să scoți un album solo, iar în timp ce pregătești lansarea albumului, declari că ți-ar plăcea să urmezi un curs de teatru…
Și ce? Nu-i frumos?! Fac ce-mi place. Am spus că mi-ar plăcea să urmez cursuri de actorie. Nu îndrăznesc să-mi propun să devin actor. Știu ce muncă grea și cât devotament implică. Nu vreau să devin actor. O să fac cursurile pentru dezvoltarea mea personală. Cum muzica m-a ajutat în televiziune, poate și actoria mă va ajuta în alte domenii.

Când ai avut ultima oară dubii în privința a ceea ce ești?
Am dubii dacă sunt de pe Pământ sau de pe Marte și dacă suntem doar în tranzit pe Terra. Dar în privința mea, nu am dubii. Mă cunosc bine, n-am de ce să am dubii. Sunt foarte bine cu tot. Sunt așezat și foarte echilibrat. Un aport important în echilibrul meu l-a avut apariția Roxanei în viața mea și a fetiței noastre, Jasmina. Poa’ să se dărâme televiziunea, că, dacă eu pot să mă joc și să mă bucur cu fiica mea și cu Roxana când ajung acasă, nu-mi mai trebuie nimic. Sunt liniștit și detașat pentru că totul e bine acasă. Dacă eram singur, poate rătăceam și eu acum, poate mă căutam, poate aveam dubii. Dar, știi cum e, dacă Petrolul n-ar fi pierdut cu 5-1, se califica. (râde)

Cum depășiți conflictele? După 11 ani de relație, trebuie să fii profesor…
Nu stăm certați nici două ore. Iar, de când a apărut Jasmina, ne-am și obișnuit să ținem tonul jos, orice-ar fi. Când m-aprind, eu vorbesc tare și las impresia că mă cert. Iar Jasmina zice: „Vă rog, nu vă mai certați!”. Sunt foarte efervescent, se-arată imediat vulcanul din mine. Noroc că mă sting repede.

Ce tipologie de femeie ți-ar plăcea să fie fetița ta?
Nu sunt de-acord cu părinții care-și instigă copiii: “Băi, tu să nu fii bleg! Dacă primești o palmă, dă-o-napoi!”. N-aș vrea ca fetița mea să dea din coate, să țină capul sus și să treacă mai departe. Mi-ar plăcea tare mult să rămână așa cum e acum, cu suflet bun. Și să radieze bunătate în jurul ei. Să meargă pe drumul ei, fără compromis. Și să ajungă o bătrânică fericită. (zâmbește)

O mai apuci singur prin lume, de nebun?
Anul ăsta, am fost cu fetele în Abu Dhabi. Apoi, într-o formulă aproape exclusiv masculină, în Scoția, cu Chivas-ul, al cărui Brand-Ambasador sunt pentru al patrulea an consecutiv. În locuri mai îndepărtate, însă, plec singur. În Japonia am fost singur. Și-n Australia. M-am plimbat pe-acolo șase zile, m-am jucat cu cangurii și m-am întors. În fiecare an, în noiembrie, plec în New York. De cele mai multe ori, singur. O dată am fost la un meci de hochei, altă data la un musical, câteodată merg doar ca să mă plimb pe jos prin Central Park.

Ce-ai vrea să repari la tine?
Aș vrea să nu mai fiu așa zăpăcit. Să nu mai pierd lucruri. Telefoane, valize, ochelari…

Câte perechi de ochelari ai pierdut anul ăsta?
Una.

Stai mai bine decât anul trecut, când ai pierdut trei. Vorbești bine cu tine, faci progrese…
Da. Îmi uit gențile la hotel, valizele în aeroport. (râde) Aveam un eveniment la Timișoara. Am plecat la aeroport cu o valiză mai mică, sub pretextul că n-o să mai stau la cală. După check-in, m-am dus la bar să-mi iau un suc. Lejer. Eu merg tot timpul cu două ore înainte în aeroport, chiar și pe rute interne. Când aud anunțul cu pasagerii pentru Timișoara, mă-ndrept spre control. Dar ce control, că n-aveam valiza. Întoarce-te pe toată pasarela la bar. Nu era la bar. M-am dus la check-in. O luaseră cei de la Anti-Tero, crezând că cine știe-ce atentat e. Îți dai seama, în aeroport, lăsată așa, valiza nimănui… Trebuia să dau declarații, să semnez. Zic “Scrieți, vă rog, că sunt tâmpit, semnez eu, numai dați-mi valiza, că m-au strigat de două ori, a treia oară nu mă mai primesc”. La control, mă acostează o doamnă: “Sunteți ultima mea șansă, trebuie să trimit pașaportul ăsta la Timișoara, că așteaptă cineva acolo un avion, n-are cum să plece”. Zic “Doamnă, nu v-ați găsit persoana potrivită. Dar fie!”. Le-am băgat în geantă și-am plecat. Un autobuz plin de oameni stătea fără aer și-l aștepta pe vedeta lu’ pește. Bine’nțeles că s-au gândit c-am întârziat, c-am ajuns în ultimul moment la aeroport. Eu fiind cu două ore înainte. Încercam să m-ascund sub șapcă, sub ochelari, dar simțeam toate privirile cum îmi ardeau ceafa. În sfârșit, ajung în Timișoara, la mama acasă, încep să-i povestesc ce-am pățit cu valiza de zăpăcit ce sunt și ajung la secvența cu pașapoartele. Și-mi dau seama că am plecat cu pașaportul omului spre mama, am uitat să mă întâlnesc în aeroport cu el. Omului îi trebuia pașaportul că, altfel, pierdea avionul. L-am sunat, era disperat, a trimis o mașină să-l recupereze, dar nici acum nu știu dacă a prins avionul sau nu. Lucruri dintr-ăstea mi se-ntâmplă des. La un moment dat, nu mai e amuzant.

Roxana ce zice?
Nici nu mai vrea s-audă.

(cateva cuvinte cu si despre Virgil, alaturi de Ramona Pop)

31 Octombrie 2013
SHARE
Virgil in social media:
Virgil recomanda: Alex Galmeanu
ALTE POSTARI DIN 'Presa'
UNICA…Monica Cismaru.

Citeste >

31 Octombrie, 2013

STORY. Povestiri cu Mihaela Calinoiu.

Virgil, care este povestea noului album, ce va cuprinde și cum a fost gândit, cum ai pornit...

Citeste >

31 Octombrie, 2013