Da-o mai departe

Esti! Da mai departe! Mi-am amintit de jocul “de-a prinsa” din copilarie in care erai atins si aveai sarcina de a da mai departe. Pentru mine acest joc, astazi, arata altfel. E un joc foarte impotant in viata noastra, o datorie, o menire. Sa fii ceva, cineva si sa transmiti mai departe ceea ce esti. Dar cine si ce esti?

Nu toti dintre noi ne gandim atunci cand ne petrecem timpul alaturi de copiii nostri, cat de important este ceea ce le transmitem, cu voie sau fara voie.

Cati dintre noi ne-am pus problema ca ai nostri copii vor imprumuta absolut toate traditiile, principiile si obiceiurile noastre? Da, copiii nostri vor fi oglinda noastra. Sa nu uitam nicio clipa de faptul ca noi, parintii, suntem modele pentru copiii nostri.

Toate aceste lucruri tin de educatie. De educatia noastra a parintilor, pentru ca nu exista copil rau, prost crescut sau needucat din nastere. Nu exista asa ceva. Exista doar parinti needucati. Iar daca ai nostri parinti ne-au facut transferul acelor lucruri frumoase, bune, curate, ce conteaza cu adevarat, suntem niste norocosi, iar noi avem datoria sa transmitem educatia primita, mai departe, copiilor nostri si ei mai departe copiilor lor.

Una dintre calitatile ce formeaza un caracter este si caritatea, generozitatea. Binele pe care il faci celorlalti iti face tie bine. Este un bine al tau pe care nu ti-l poate lua nimeni inapoi. E extraordinar sa vezi ca ai putut face pe cineva fericit, sau sa vezi ca cineva are zambetul pe buze in urma unui gest de-al tau. Asta este binele ce ti se intoarce, nu trebuie sa ne dorim sau sa cerem ceva inapoi. Nu e nevoie.

Si inca ceva, binele nu tine de anotimp 🙂

V.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *